Doctrina lui Hristos (2 Nefi 31-33)

 Ce este doctrina lui Hristos? Profetul Nefi expune:

• "POARTA" inseamna botezul, urmarind exemplu Hristosului, marturisind umilinta si supunere fata lui Dumnezeu, cu vointa de a lua numele lui Hristos asupra noi (31:4-13)
•  DUHUL SFANT este promis lui cine intra prin poarta (31:13, 18). Botezul focului, inclusiv iertarea pacatelor (31:17) urmeaza. 
• Inaintam cu fermitate in Hristos, cu credinta, speranta, si dragoste (31:20)
• Invatam sa vorbim cu limba ingerilor (32:2-3)
• Ospatam din cuvantul lui HRISTOS (31:20)
• Spune TATAL, "voi veti avea viata vesnica." (31:20)
• "SFARSITUL" inseamna indeplinire, sau scop care trebuie sa fie implinite. Este o destinatie concreta, nu ceva departe, abstract, sau de neinteles.

Mi se apara interesant ca tot trei din sfantul Treime sunt implicati in procesul. In primul rand, DUHUL SFANT este promis lui cei care intra in poarta, si "el va arata toate lucrurile pe care trebuie sa le faci" (32:5). Asta este doctrina, si nu primesti mai mult pana cand HRISTOS "insusi ti se va arata in carne," si atunci "va trebui sa faceti lucrurile pe care El vi le va spune" (32:6). Atunci Nefi nu are voie sa continue, dar a facut deja aluzie in 31:20: trebuie sa urmarim Hristos si sa pretuim cuvintele lui pana cand TATAL spune, "ai viata vesnica." Cu alte cuvinte: scopul lui Duhul Sfant este sa te duce la Hristos (in carne!). Scopul lui Hristos este sa te duce la Tatal. Scop lui Tatal este sa ne da viata vesnica. Oare avem mers sa facem mai mult decat primul pas? Avem mers sa lasam Duhul Sfant sa ne duce la Hristos in carne?

De obicei, nu vrem sa intelegem sau sa cautam aceste lucruri, pentru ca nu vrem sa stim mai mult (32:7), si incepem sa credem ca nu avem voie sa intrebam (sa ne rugam despre anumite lucruri, 32:8). Dar musai sa intrebam, fara sa ne descurajam sau sa adormim (32:9). Duhul Sfant o sa ne ajuta sa ramanem pe calea dreapta, si o sa avem si ajutorul ingerilor (31:13, 32:2-3).

Preotie

Ce este preotie? Este puterea lui Dumnezeu. Mi se apara ciudat ca zicem cineva "are preotie." Noi dam unu altuia chemarii, titluri, etc, dar putere preotiei vine numai de la Dumnezeu direct. Am vorbit despre preotie astazi la societate alinare, despre juramantul si legamantul preotiei. De obicei ignoram faptul ca cand preoti isi pun mana pe capul unui barbat sa-l "da" preotie, nu se face niciun legamant. Legamantul se face personal intre persoana respectiva si Dumnezeu, si prin legamantul vine puterea preotiei.

D&L 84 explica ca preotie Melchizedek iti da puterea de a sta fata in fata cu Dumnezeu (D&L 84:19-24). Cat de des se intampla asa ceva? Cum rezolvam diferenta dintre descriere preotiei in scripturi, cu ce este realitate in biserica astazi?

Inca ceva: mi se apara necorrect ca zicem ca "si surori poate primi binecuvantari preotiei." Puterea este al Dumnezeului, nu al lui preoti ordinati. Ar trebui sa zicem ca "si noi oameni, barbati si femei, putem avea aces la preotie si binecuvantarile preotiei."

In the end...

I came across this comment on another blog I follow, and it expressed what I feel so beautifully, I want to save it somewhere.

The link: http://latterdaycommentary.com/2014/06/27/dont-blame-me-i-just-report-the-news/#comment-27252

"In the end, I am seeking Zion – a community of saints, those upon whom the Lord has put his spirit, where all are of one heart and of one mind.

"I look for those who have known the Lord, who have been baptized by fire and the Holy Ghost because they repented from all their sins and called upon the Lord until they had unfeigned faith in Christ. I look for honest souls who do not pretend to knowledge they do not possess, and who recognize the limitations of what they actually know, and who are seeking the Lord according to his commandments. I look for those who do not look outward and accuse and condemn, but rather who look inward and repent.