Alma cel varstnic, p. 4: "Intariti chemarea si alegerea"

Citeste partea 1, 2 si 3

Inaintea de am vorbi despre Mosia 26, as dori sa intoarcem la mesajul original lui Abinadi, care era cauza convertirii lui Alma. Hai sa consideram Mosia 14:10 (citat din Isaia) si Mosia 15:11 care se refera la el, precum si Mosia 16:13-15, ultimele cuvinte lui Abinadi catre Noe si preoti lui. In momentul in care Abinadi vorbea, Alma auzea "cuvintele profetilor sfinti," si deja incepa sa asculta si sa asteapta "cu nerabdare" zuia in care va primi iertarea pacatelor lui si Dumnezeu "va mantui poporul sau."

Hai sa imaginam un pic, cum ar fi daca nu am sti nimic despre evanghelie. Avem o presimtire interna, un instinct, despre ce este drept. Cand auzim cuvintele lui Abinadi, vocea interna ne spune ca are dreptate, pentru ca stim deja (chiar daca nu ne place sa admitem) ca am facut multe nedreptati in viata. Este un dumnezeu care ne da o sansa noua. Nu vrem mai mult decat sa luam sansa aia, sa ne acceapta Dumnezeu, sa ne spala de la pacatele noastre, si sa ne duca acasa la el!

Daca pana acuma nu stim nimic altceva decat cum sa facem primele pasi, cand trebuie sa oprim? Ce trebuie sa facem ca sa zica Dumnezeu, "gata, ai facut destul, te voi duce acasa." Din cate stim noi, nu exista nici o organizatie, nici o carte de lectii, nici un lider sau preot, nici o conferinta, nici un manual de administrarea bisericii. Credem, ca suntem "salvati" cand ne botezam? Nu, pentru ca numai atata stim ca cu botezul, punem o martorie ca vrem sa venim la Dumnezeu. Credem, ca suntem gata cand primim botezul focului si al Duhului Sfant? Nu, pentru ca inca n-am primit nici un mesaj ca am "ajuns." Suntem gata cand le ajutam pe altii sa fie botezati si sa primeasca Duhul Sfant? Nu, pentru ca mesajul lui Abinadi era despre conditii salvarii individuala--treaba asta exista numai intre noi si Dumnezeu. Si cand zicem cand incep miracole in jurul nostru? Noi suntem recunoscatori, bineinteles, dar Dumnezeu inca n-a zis nimic despre salvarea noastra. Eventual altii aflu ce oameni buni si inspirati suntem, si primim mai mare autoritate si putere asupra ei. Dar asta este onoara omeneasca, si n-are nimic cu promisiunea, care vrem sa obtinem de la Dumnezeu, si nu suntem inca satisfacuti. Poate incepem sa ne indoim ca este posibil sa ajungem inapoin la Dumnezeu.

In cazul lui Alma, se apara ca el pur si simplu a indurat, cu incredere in Domnul, si cu fiecare pas, a devinit mai preocupat cu a face ce doreste Domnul.

In sfarsit, a venit momentul. Era ceva simplu: Regele Mosia i-a delegat o decizie importanta: ce trebuie facut cu oameni care fac probleme in biserica. Ce trebuie sa faca? Era numai o decizie, nu un lucru mare. Nu era o incercare grava, ca si ce s-a intamplat sub domnie lui Amulon. Alma nu s-a temut de siguranta lui, nu a fost ingrijorat de supravietuirea ui cei dragi.

Ce a facut Alma in situatia asta este o minuna. El a fost asa de ingrijorat de ce s-ar gandi Domnul despre decizia care afecteaza bunastarea vesnica altora, precum si fericirea si confortul lor imediat, ca nu a fost capabil sa ieie o decizie. S-a dus inaintea Domnului si s-a rugat pentru ajutor, sa stie ce trebuie sa faca.

Calitate, care Alma manifestat, era blandete. De obicei definam blandete ca e blajin, gentil, usor. Dar blandete inseamna si sa exercitam cat mai putin control asupra altii, autoritatea cea mai minima, ca sa nu jignim om sau Dumnezeu, si sa lasam pe toti sa aiba libertatea de a alege, cum le-a fost dat de Dumnezeu. Blandete inseamna sa nu judecam, de loc.

In Mosia 26:13-14, Alma s-a rugat despre treaba. Scrie ca "a revarsat intregul suflet lui Dumnezeu." (Ce ziceti, oare cat timp a durat sa revarsa chiar intregul suflet?) Si cand a primit raspunsul, vocea lui Dumnezeu i-a zis: "Si pentru ca tu M-ai intrebat pe Min in legatura cu pacatosii, tu esti binecuvantat. Tu esti slujitorul Meu; iar Eu fac un legamant cu tine ca tu sa ai viata vesnica; si tu Ma vei sluji pe Mine si vei merge inainte in numele Meu" (Mosia 26:19-20).

Ce inseamna, cand noi punem martorie, si zicem "stiu ca evanghelie este adevarata"? Oare chiar stim? Multi s-au botezat, si au pus martorie, ca stie, si totusi s-au indepartat. Multe ori, cand zicem ca "stim", inseamna ca credem, foarte tare. As vrea sa propun ca primim cunoastere adevarata cand noi ne pregatim ca s-a pregatit Alma, cand umblam in caile Domnului cum umbla Alma, si cand Dumnezeu ne zice, cu voce care nu poate fi interpretat gresit, ca "voi veti avea viata vesnica" (2 Ne 31:20). In 2 Nefi 31 aflam ca asta este obiectul spre care trebuie sa ne straduim: in primul rand, sa primim Duhul Sfant, apoi sa auzim urmarim Hristos pana ne promite Tatal, ca am facut destul.

Referinte suplimentare:

• Ghidul pentru scripturi: "Chemare si Alegere" si toate referintele listate
• Ghidul pentru scripturi: "Mangaietor" si toate referintele listate